Gestul reflex al celor mai mulţi dintre noi atunci când strănută sau tuşesc este să ducă mâna la gură. Din păcate, nu toţi ne şi spălăm după aceea, ceea ce face ca mâinile să devină porţi de transmitere a virusurilor, se arată într-o statistică românească recentă, numită Barometrul Igienei.
Potrivit barometrului realizat de compania eResearch, la solicitarea Dettol (marcă de produse antibacteriene biocide), în mediul urban, oamenii au început să acorde mai multă importanţă igienei. Astfel, din cei 1.100 de respondenţi cu vârste între 18 şi 45 de ani, 98% se spală pe mâini după folosirea toaletei publice (considerată principala sursă de contaminare cu bacterii şi virusuri periculoase), 97% înainte de a mânca, 92% după atingerea unui animal şi 89% când ajung acasă după călătoria cu un mijloc de transport în comun.
Citeşte şi:
Lipsa igienei ucide anual peste 1 milion de copii
Câtă igienă este bună pentru sănătate
„Igiena mâinilor nu reduce la zero riscul de infecţii, însă îl scade"
Doar 53% din cei care au participat la studiu îşi igienizează mâinile după ce strănută sau tuşesc. „Un număr mare de boli infecţioase pot fi prevenite prin bunele practici de igienă şi de educaţie. Mâinile sunt una dintre cele mai importante surse de contaminare încrucişată şi de răspândire a infecţiei gripale. Din păcate, puţini români se spală pe mâini după ce strănută sau tuşesc, fapt care favorizează contaminarea cu virusul gripal. Spălatul mâinilor nu reduce la zero riscul de infecţii, însă îl scade considerabil", a explicat profesorul doctor Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.
Antibacterian = biocid dezinfectant?
Nu toate produsele antibacteriene de pe piaţă omoară cu adevărat microbii patogeni de pe piele, atrage atenţia Mirela Grigore, category manager la Reckitt Benckiser. Săpunurile antibacteriene uzuale îndepărte
