Criticul literar se declară afon şi spune că „din motive muzicale, şi nu politice“, în şcoala primară nu voia să-nveţe imnul schimbat, al Republicii Populare Române.

I-a plăcut şcoala, dar nu şi „schimbările politice" prin care trecea, şi din cauza cărora părinţii săi, amândoi profesori, au fost arestaţi, iar el a fost obligat să-şi schimbe numele după cel al bunicului matern. Criticul literar Nicolae Manolescu vorbeşte, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul", despre diferenţele dintre şcoala de astăzi şi cea de acum 60 de ani, despre „succesul la fete" din facultate şi despre implicarea în politică din anii '90.

„Generaţia mea a avut, pe de-o parte, o imensă neşansă şi anume că noi n-am avut manuale, multă vreme, până târziu, în timpul liceului. Neşansa era că învăţământul nu se aşezase încă şi se ideologiza treptat. Şansa noastră a fost că din vechea gardă de dascăli foarte mulţi au rămas în şcoli", povesteşte criticul literar.

Foştii colegi de facultate spun că avea „mare succes la fete", dar el însuşi susţine că afla de pasiunile pe care le stârnea doar ani mai târziu, când îşi întâlnea pe stradă fostele studente. Nu regretă implicarea în politică din anii '90, dar nu ar mai candida azi sub niciun motiv. “Primul contact serios cu scriitorii a fost, să zic aşa, cu fantoma lui Ionel Teodoreanu şi cu locurile pe unde umbla el să-şi facă cumpărăturile."

Nicolae Manolescu

critic literar

În ediţia de final de săptămână mai puteţi citi:

- Regizorul Alexander Hausvater explică de ce opera trebuie să fie populară, şi nu elitistă, şi de ce nu-i place ca publicul să aplaude de 50 de ori în timpul spectacolului.

- Povestea lui Marius Moşteanu, „un preot cu har", aşa cum îl caracterizează cei ce-l cunosc, care duce mai departe poveţele şi pildele marelui duhovnic Arsenie Papacioc.

- Anne-Marie Chelariu descrie cu patim