Planul autorităţilor europene de a restructura datoria Greciei prin implicarea investitorilor din sectorul privat (PSI) nu constituie o soluţie eficientă, potrivit analiştilor. Contribuţia la plata datoriilor a investitorilor privaţi, băncile, casele de asigurări şi fondurile de pensii, nu poate aduce datoria publică a Greciei între limite sustenabile.

„Scăderea ratei de creştere economică înseamnă că implicarea sectorului privat nu poate fi obţinută în proporţia anticipată de 90%, procent calculat să reducă raportul dintre datoria Greciei şi PIB la 120% în zece ani”, a spus economistul Patrick Armstrong, citat de CNBC. Acesta consideră că, şi în cazul în care Grecia ar obţine totuşi implicarea a 90% din sectorul privat, planul pe termen lung de a reduce datoriile la 120% din PIB nu este realist.

Citeste aici despre atitudinea FMI fata de Grecia

Negocierile asupra PSI s-au împotmolit

Presiunea asupra economiei Greciei a crescut odată ce discuţiile dintre guvern şi investitorii privaţi asupra datoriilor s-au împotmolit, săptămâna trecută. Situaţia economică a fost exacerbată şi de retrogradarea de săptămâna trecută a ratingului financiar a nouă ţări europene de către agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s.

În martie, Grecia va intra în faliment dacă nu primeşte până atunci tranșa de fonduri din partea instituţiilor europene – Fondul Monetar Internaţional, U.E. şi Banca Centrală Europeană. Aceste instituții insistă, însă, asupra implementării de noi reforme economice. „Europa trebuie să decidă acum dacă sprijină Grecia prin ajutoare financiare masive sau dacă trebuie să caute alte mijloace”, spune Hans Redeker, economist la compania de servicii financiare Morgan Stanley.

Citeste aici despre ultimele proteste ale grecilor fata de masurile de austeritate

Decalaj de competitivitate

P