Ungaria se luptă cu un focar de criză gata să explodeze, datoriile în monedă străină, în special în franci elveţieni şi euro. Pentru a preveni deprecierea euro şi a ajuta astfel datornicii în valută, banca centrală ungară a majorat dobânda de politică monetară la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, de 7%.
Dobânda ridicată reduce presiunile care apasă pe cursul de schimb valutar, însă are efecte nocive asupra economiei, scumpind finanţarea, erodând consumul şi descurajând investiţiile. Ungaria şi-a sacrificat întreaga economie pentru a ajuta debitorii în valută. România n-a majorat dobânda de politică monetară - de 5,75%, dar nici n-a micşorat-o suficient şi, ce-i mai rău, a luat un credit imens de la instituţiile financiare internaţionale. Ca şi în cazul Ungariei, dobânda prea mare sufocă economia.
Orban vs. banca centrală
În Ungaria, banca centrală este unul dintre motivele principale ale luptei dintre guvernul de centru dreapta condus de premierul Viktor Orban şi Uniunea Monetară, care consideră că Budapesta subminează independenţa băncii centrale, un principiu de neatins al UE.
Orban îl critică dur pe preşedintele băncii, Andras Simor, căruia i-a redus salariul cu 75% ca parte a programului guvernamental de reduceri de salarii şi implicit de cheltuieli. Guvernul a implementat, de asemenea, o lege care diluează influenţa lui Simor asupra politicii monetare a băncii, scrie The Wall Street Journal. Atitudinea lui Orban s-ar putea explica, în parte, prin imaginea naţionalistă pe care încearcă să şi-o creeze. Simor ar fi astfel simbolul influenţei străine asupra guvernului. De asemenea, Orban îi reproşează şefului băncii centrale, nu fără temei, că aplică o politică monetară prea severă cu toate că Ungaria, ca şi Europa, a trecut şi trece printr-o criză economică, notează publicaţia americană.
Probleme