Zilele trecute, urmărind imagini din catedrala Sfîntul Vit din Praga, de la înmormîntarea lui Václav Havel, mi-am reamintit de legăturile care există între actuala capitală a Cehiei şi oraşul meu, Cluj-Napoca. În cea de-a treia curte a Castelului Regal din Praga, chiar în stînga şi spre spatele acestei magnifice catedrale, se ridică o statuie cu subiect religios – cea a Sfîntului Gheorghe omorînd balaurul. Blocul de bronz care se dezvăluie azi ochilor a mii de turişti este el însuşi o copie, datînd din secolul al XX-lea, a unei statui medievale. Prin tematica sa, dar mai ales prin execuţie – care îmbină armonios tehnici şi elemente ale goticului tîrziu şi ale Renaşterii –, acest monument reprezintă deopotrivă o mărturie a dezvoltării meşteşugurilor din vechime şi a evoluţiei artei.
Originalul, păstrat astăzi în colecţiile Galeriei Naţionale pragheze, a fost realizat în 1373, la comanda regelui Carol al IV-lea, special pentru Castelul Regal. Locul iniţial de amplasare a statuii s-a pierdut în negura timpului, dar se pare că făcea parte din decoraţia unei fîntîni.
DE ACELASI AUTOR La Păltiniş Destinații estivale... Destinul unui "locus teologicus" Moisei, anul de grație 2010Legătura cu oraşul Cluj? Autorii statuii – susţin majoritatea istoricilor de artă români, dar şi multe surse ceheşti – sînt doi fraţi născuţi în urbea de pe Someş. Martin şi Gheorghe provin dintr-o familie de artişti, tatăl lor fiind pictor. Cei doi erau renumiţi în epocă pentru felul în care ştiau să modeleze bronzul, documente de secol XIV menţionînd că tot ei au ridicat la Oradea, pe la 1370 (deci înainte de Sfîntul Gheorghe…), mai multe statui ale unor regi maghiari; statui atît de frumoase încît peste vreo trei sute de ani erau lăudate în scrierile turcului Evlia Celebi, care a vizitat regiunea (apud Ştefan Pascu (coord.), Istoria Clujului, Cluj, 1974, pp. 132-133).
Sfîntul
