Nu am citit cele aproximativ 100 de pagini ale propunerii legislative, nici cele cîteva mii ale actelor normative la care face trimitere Faimoasa Reformă Propusă şi Retrasă, dar nu cred că s-a propus privatizarea SMURD-ului. Mai degrabă – adăugarea pe piaţa serviciilor medicale de urgenţă a unor competitori privaţi. Competitori la ce? Păi, la felia subţirică a finanţării publice, evident. Prea multe dezbateri pro şi contra propunerii de reformă nu am urmărit deoarece nu s-au organizat. Discursurile au fost paralele. Dom’ preşedinte la Cotroceni, cum îi şade bine unui preşedinte. Medicul Raed Arafat la televiziunile de ştiri, cum îi şade bine cuiva care nu este de acord cu o lege propusă de guvern. Excepţia s-a chemat intervenţia năucitoare a lui Traian Băsescu, telefonic, la unul dintre posturile de televiziune. Din tot ce s-a argumentat în ocazii diferite, tind să fiu de acord cu Raed Arafat. Motivele-mi sînt strict economice.

DE ACELASI AUTOR Ne consultă Europa! Utilităţi particulare Priorităţi rurale Sînt expiratŞcoala de gîndire a grupului care a scris propunerea de reformă a sistemului de sănătate s-ar chema de tip neoliberal, orientată spre piaţă, spre concurenţa liberă. În opinia onorabilului curent de gîndire respectiv, statul este cel mai prost administrator posibil (parţial de acord), iar Maica Cererea şi sora ei Preacuvioasa Oferta trebuie pictate de-a dreapta şi de-a stînga intrării în sediul guvernului, asemeni tablourilor votive din biserici. În general, oamenii ăştia au puţine dubii, lecturi relativ limitate şi orgoliul de a-şi putea trata orice oponent cu eticheta de stîngist, pe care o lipesc mîndru pe fruntea celor care le solicită şi nuanţe de gri. Mă amuză teribil să le văd frămîntările atunci cînd le ofer spre reflecţie sisteme de tip monopol natural. Cel mai banal exemplu este cel al utilităţilor publice: gaz, curent, cablu TV, apă, c