Traian Băsescu pare abandonat de liderii partidului său în această perioadă în care mulţimea îi vrea capul, opoziţia fotoliul prezidenţial, iar televiziunile prietene şi duşmane îl terfelesc deopotrivă. Preşedintele mai are însă de jucat o repriză, fiindcă ştie cine sunt cei ce-şi doresc o iarna românească , după modelul primăverii arabe

După începerea protestelor liderii marcanţi ai PDL au rămas în expectativă, cu excepţia premierului, care era obligat prin natura funcţiei să reacţioneze. Fie partidul nu a avut o strategie de răspuns la manifestaţiile din ţară, fie cei care se ocupă de strategii au fost depăşiţi de situaţie, fie apărarea lui Traian Băsescu a devenit o corvoadă dezagreabilă pentru liderii de seamă ai PDL. Elena Udrea, mesagera preferată a preşedintelui s-a ascuns în aceste zile în care asocierea cu Traian Băsescu nu-i mai poate aduce nici un beneficiu, la fel şi Theodor Baconschi, ministrul de externe, pe care mizase la un moment dat ca successor, actualul şef de stat şi care în nopţile violente din Bucureşti posta pe internet observaţii despre tipologiile mulţimilor. Nici Roberta Anastase, împinsă de Traian Băsescu într-un fotoliu prea mare pentru ea, cel de preşedinte al Camerei Deputaţilor, nu a făcut vre-un pas în public şi nici chiar Vasile Blaga care printr-o reconciliere fericită a ajuns al doilea om în stat nu s-a gândit că în momente de criză tăcerea ar putea să nu fie cel mai bun răspuns. Relaţiile lor contemplative cu mulţimea dau o senzaţie de ambiguitate asupra legăturilor pe care le au cu preşedintele, dar şi asupra capacităţii lor de a-şi administra viitorul politic.

Traian Băsescu se uită la televizor şi vede că este singur, nu din cauza oamenilor care-l huiduie, ci mai degrabă fiindcă a fost abandonat de cei pe care se baza: personaje influente din PDL şi UNPR, inalţi funcţionari, dar poate şi reprezentanţi ai servicii