Monarhii Europei l-au văzut pe boierul care şi-a ucis domnitorul ca pe un uzurpator.

Unul dintre domnitorii Moldovei, Ştefan Tomşa, a avut o poveste demnă de „Cei trei muşchetari". Ridicat pe treptele boierimii moldoveneşti, el a devenit căpetenia oştirii voievodatului, cu rangul de hatman. Apoi, şi-a ucis domnitorul, căruia îi jurase credinţă. Este vorba de Despot Vodă. Ştefan Tomşa a fost privit, însă, de monarhii Europei drept uzurpator, astfel că regele Poloniei nu a avut nici un fel de remuşcare atunci când a cedat presiunilor turcilor şi l-a decapitat pe hatmanul refugiat la Liov.

Răscoală boierească din motive religioase

Ştefan Tomşa a ajuns hatman al Moldovei într-o perioadă tulbure, în care principatul românesc experimenta o dependenţă tot mai accentuată de Imperiul Otoman, după domniile lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Pe tronul Moldovei ajunsese un condorier de origine greacă, Despot Vodă. Educat în Occident, acesta a încercat să introducă reforma protestantă în Moldova, după ce l-a înlăturat de la domnie pe Alexandru Lăpuşneanul. Politica religioasă a domnitorului a provocat, în anul 1563, o răscoală a boierilor.

În fruntea ei s-a aşezat hatmanul Ştefan Tomşa, care şi-a trădat domnitorul, pentru că râvnea el însuşi la tronul Moldovei. Armata l-a părăsit pe Despot Vodă, iar Ştefan Tomşa a împresurat, în mai 1563, cetatea Suceava, unde se refugiase Despot Vodă, împreună cu mercenarii care rămăseseră în solda sa. Însă, după un asediu de trei luni, lefegiii l-au părăsit pe aventurierul grec şi i s-au predat lui Ştefan Tomşa. Despot Vodă a pus în scenă un mic spectacol. Potrivit cronicarului Grigore Ureche, el şi-a îmbrăcat veşmintele de ceremonie, inspirate de costumele împăraţilor bizantini. Cu hainele ţesute în aur şi cu mare fală, el a ieşit din cetate şi i s-a închinat lui Ştefan Tomşa. El miza pe sentimentele cavalereşti ale r