Istoria Imperiului Roman este probabil de nedepăşit în bogăţia şi prosperitatea sa. Mulţi învăţaţi îl consideră imperiul perfect, cu o economie stabilă, o guvernare puternică şi desigur, o armată bine pusă la punct, prima forţă militară profesionista. Roma ne oferă imaginea unor mari generali, dintre care îi trecem în revistă pe următorii:

7. Flavius Aetius. Flavius Aetius a trăit între 396 şi 454 p.Hr., o perioadă când partea vestică a imperiului se află în haos şi se confruntă cu ameninţări din toate părţile şi în care se perindă mai mulţi comandanţi militari care au de a face cu creşterea puterii hune sub auspiciile lui Attila. Flavius Aetius este ţinut ostatic la curtea regelui got Alaric I, urmând ca apoi să servească sub sceptrul şefului hun Rugila. Proximitatea clanurilor barbare îi sunt de mare folos în anii următori, când se afirmă ca militar roman. În 427 întreprinde o campanie în Gallia, unde îl învinge pe regele vizigot Theodoric I şi capturează oraşul Arelate înainte să îi împinge înapoi pe vizigoţi şi să iasă din nou victorios la Mons Colubrarius în faţa regelui Anaolsus. Campania o duce mai departe până în 431, adăugând în palmaresul său victorii împotriva francilor. În 451 Flavius câştigă bătălia care i-a adus faima până în ziua de azi. Attila, însetat de cuceriri, atacă Gallia pe vremea când Aetius încă staţionează acolo. Cei doi negociază, dar Attila tot ia iniţiativa invaziei, ceea ce îl determină pe generalul roman să încheie un parteneriat cu Theodoric pentru a-l înfrunta pe hun. Rezultatul este bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, unde sursele spun că Attila adunase 300.000 de oameni. Ambele părţi suferă pierderi extraordinare, dar Aetius câştigă, ceea ce îi atrage eticheta de ”ultimul adevărat roman”.

CITIŢI CONTINUAREA PE SITE-ul REVISTEI HISTORIA