Închiderea a 50 de spitale în localităţile mici ale Bulgariei se amână după ce ideea a fost practic respinsă în Comisia parlamentară de Sănătate. Unii deputaţii din partidul de guvernământ “Cetăţeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei” au lipsit, alţii au votat “împotrivă”. Din opoziţie se consideră că guvernul Borisov a renunţat tacit la închiderea spitalelor de teama unor proteste de genul celor din România.

Corespondentul RFI la Sofia, Petio Petkov:

Teoretic, proiectul de lege prin care sunt introduse criterii noi pentru funcţionarea spitalelor va putea fi totuşi supus votului deputaţilor. În cazul votului pozitiv, ceea ce este puţin probabil, vor trebui închise sau transformate în centre de medicină spitalele de stat, municipale sau private în care numărul de paturi este mai mic de 60.

Guvernanţii vor amâna, se pare, şi reforma sectorului de urgenţă, prin care centrele regionale finanţate de Ministerul Sănătăţii urmau să fie transferate în spitalele judeţene – practic, este o revenire la modelul din perioada comunistă. În spatele ideii se ascunde o aşa-zisă optimizare a personalului prin concedierea a 1200-1300 de persoane. În schimb, se promite dublarea salariilor personalului medical.

Oponenţii proiectului amintesc însă că spitalele sunt societăţi comerciale şi iau într-un mod autonom deciziile cu privire la mărimea salariilor – de regulă, cele mari sunt la secţiile ce aduc profit mai mare, ceea ce nu este cazul cu urgenţa. Nu este clar ce se va întâmpla în oraşele mai mici în care spitalele sunt finanţate de primării.

Medicii din 23 din cele 28 de centre regionale de urgenţă au respins proiectul de reformă întrucât consideră că el va duce nu la majorarea, ci la reducerea salariilor şi la deteriorarea calităţii serviciului de urgenţă.

Iată cum comentează situaţia Ilko Semerdjiev, fostul ministru al Sănătăţii în guv