Croaţii organizează duminică un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, prevăzută pentru 2013. Un sondaj recent arată că aproximativ 60% dintre croaţi ar vota la referendum pentru aderarea ţării la blocul comunitar. Croaţia se confruntă cu un program de monitorizare fără precedent, inainte de aderare, pentru a evita problemele cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în cazul Romaniei şi Bulgariei.
Procesul de aderare la blocul comunitar începe după 10 ani de la declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie. Pentru croaţi, acest pas reprezintă împlinirea unui vis mai vechi, la care s-a ajuns după şapte ani de negocieri intense, în special din cauza disputelor teritoriale cu Slovenia şi solicitările ca statul croat să-şi intensifice eforturile de condamnare a criminalilor de război şi să încurajeze întoarcerea refugiaţilor de război, în special a celor sârbi.
În noiembrie 2000, Croaţia a început să negocieze un aşa-numit "acord de stabilizare şi de asociere" cu blocul comunitar. Un proces dur în care Zagrebului i s-a cerut să-şi ajusteze Constituţia conform standardelor europene şi să aibă o contribuţie mai mare la negocierile regionale şi eforturile de cooperare cu vecinii săi.
Acest proces a fost monitorizat cu atenţie, spre deosebire de tratatele anterioare negocierile cu Croaţia fiind mult mai ambiţioase şi mai detaliate.
Tară cu 4,2 milioane de locuitori dintre care 90% sunt catolici, Biserica Catolică i-a încurajat pe credincioşi să voteze în favoarea aderării, cerându-le să "respingă temerile" şi "să se deschidă spre viitor cu îndrăzneală". Euroscepticii au avertizat însă împotriva "pierderii suveranităţii", dar o manifestaţie organizată recent de grupuri ultranaţionaliste nu a strâns decât câteva sute de persoane la Zagreb.
Un sondaj recent arată că aproximativ 60% dintre croaţi ar vota "da" la referendumul orga
