Cuvilliés-Theater, München:
Sfîrşitul ploii
de Andrew Bovell
Regia:Radu Afrim. Decor şi costume: Helmut Stürmer. Coregrafie: Florin Fieroiu. Lumini: Markus Schadel. Video: Meike Ebert. Dramaturgie: Andreas Karlaganis. Distribuţia: Lukas Turtur, Andrea Wenzl, Barbara Melzl, Michaela Steiger, Oliver Nagele, Tom Radisch, Katharina Schmidt, Gotz Schulte, Franz Patzold.
Ştiam că regizorul Martin Kusey, una dintre figurile importante ale regiei de teatru şi de operă din Europa, este numit director, începînd cu 2011, al unuia dintre teatrele de top şi de tradiţie din peisajul german, şi anume, Residenztheater din München.
Printre cei trei regizori invitaţi să monteze acolo pînă la sfîrşitul anului trecut, alături de Frank Castorf şi Pippo Delbono se numără şi Radu Afrim. Un context care nu poate să lase pe nimeni indiferent, o miză substanţială pentru Radu Afrim, o experienţă provocatoare, din toate punctele de vedere. Imagini din spectacolele lui s-au succedat, ceva vreme, redefinindu-mi, cumva, traseul lui teatral, forţa lui, relaţia extraordinară pe care o poate avea cu un text, mai mereu dificil, nou în peisajul nostru, accentele personale, ironia, umorul, tuşele poetice, puternic vizuale, sensibilitatea lui adîncă, pe care rar, foarte rar o lasă complet la vedere. De exemplu, în „Miriam W.” de la Ploieşti – un spectacol al lui şi al trupei de acolo ce marchează, pentru el şi pentru toţi actorii cu care a lucrat minunat, un fel de punct şi de la capăt, o stare benefică pentru cariera fiecăruia, chiar dacă nu foarte mulţi au fost dispuşi să observe asta – emoţia şi fineţea despre care vorbeam mi se par a fi aproape de tot devoalate. În favoarea tuturor creatorilor. Poate că şi această călătorie subiectivă în realităţi ficţionale m-a ajutat să aleg să ajung la München în seara premierei, pe 18 decembr