Polonezii au mazurca, nemţii au valsul, ungurii ceardaşul. Dansuri potrivite pentru baluri şi petreceri. Braşovenii au „Romana”, un dans jucat în saloanele de altădată şi inspirat din jocurile populare româneşti. Mulţi braşoveni nu-l ştiu, însă au şansa să cunoască mai multe, la Muzeul „Casa Mureşenilor”, într-o expoziţie inedită, care rămâne deschisă publicului până în 2 martie. „O astfel de expoziţie a fost o provocare, este o expoziţie despre ceva ce nu poţi atinge, nu poţi pune mâna pe el, este un lucru abstract”, a declarat, ieri, Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureşenilor”.

De altfel, în expoziţie, cei interesaţi vor găsi mărturii despre acest dans, notele, un pic de istorie, prezentate pe planşe, dar pot vedea şi câţiva paşi din dansul creat în 1850 şi „renăscut” în anul 2007, cu ajutorul coregrafei Operei Braşov, Nermina Damian.

Dansul de salon braşovean a fost creat de Iacob Mureşianu şi prezentat în 1850. Se inspiră din Ardeleana, Haţegana, Pe picior, Învârtita şi Braşoveanca, iar numele său s-a născut din acronimul figurilor care îl compun: Rosa, Octavia, Mureşana, Augusta, Nimfa şi Amata. Dansul a fost prezentat public în 1851, la Reuniunea Femeilor Române. Până la al doilea război mondial a intrat în saloane din Ardeal, Maramureş, Banat, Crişana şi chiar şi din nordul Moldovei.

Apoi lucrurile s-au schimbat, iar dansul, transmis mai mult pe cale orală, a fost uitat. A fost readus la viaţă în 2007, printr-o colaborare între Muzeul „Casa Mureşenilor” şi Opera Braşov, de altfel, dansându-se în trei spectacole ale Operei. În prezent, există 10 instructori de dans „Romana”, şcoliţi printr-un proiect cu finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional, accesat de Muzeul „Casa Mureşenilor”.

„Romana” este prezentat inclusiv la cursurile de limbă, civilizaţie şi cultură românească, organizate anual la Braşov, pentru străin