De cateva secole, numarul iubitorilor de cafea creste an de an, dupa ce aceasta s-a raspandit cu o rapiditate uimitoare pe aproape intreg globul. Secretul succesului se explica fara indoiala prin aroma ei placuta, gustul amarui, dar si prin reclamele ispititoare cu care producatorii isi ademenesc consumatorii de toate categoriile.

Pentru unii, zatul era mai pretios decat cafeaua

La mijlocul veacului trecut, cand brandurile nu acaparasera inca vitrinele de lux, sortimentele nu abundau, iar cei mai multi isi macinau singuri boabele. Era cunoscuta cafeaua turceasca (cu caimac), cea frantuzeasca (cu o lingurita de coniac), nemteasca (diluata) si cafeaua romaneasca, fierbinte si cu zat mult.

Zatul ascundea in el misterele ghicitului in cafea. Spre deosebire de ghicitul in carti, in bobi, in stele si in palma, practicate de florarese, ghicitul in cafea era o indeletnicire de salon, o specialitate a doamnelor mai cu pretentii.

Urmele enigmatice, lasate de zat pe marginera cescutei, iti prevesteau castig sau paguba, un drum lung, o boala grea, un chilipir sau vreo belea si chiar un musafir la asternut - expresie cam confuza, cu conotatie mai mult de gazduire, decat ceea ce sugereaza astazi asternutul, atat de prozaic.

Curiozitati mai mult sau mai putin cunoscute

Despre cafea se pot spune multe. Merita sa aflam insa cateva ciudatenii, mai putin raspandite, asa cum ni le prezinta portalul kabanik.ru:

1. Olandezii au fost primii europeni care au cultivat cafea. Faptul se petrecea pe insula Jawa, in anul 1696. Acolo a aparut prima plantatie de cafea selectata, cu toate boabele avand acelasi gust si aceeasi aroma.

2. Prima cafenea din lume a fost deschisda la Oxfort, in Anglia, pe la 1650. Peste o jumatate de veac, numai la Londra functionau 2.000 de cafenele.

3. Compozitorii