Foto: Thinkstock Dieta care se ia de boală cu furculiţa.
Promotorii dietei DASH o descriu ca pe noua minune a lumii. DASH vine de la Dietary Approaches to Stop Hypertension. Mai pe româneşte, metode de a preveni hipertensiunea cu ajutorul regimului alimentar. Se bazează pe rezultatele a trei studii realizate de Institutul Naţional pentru Sănătate, o agenţie guvernamentală americană ce ţine de Ministerul Sănătăţii, iar mai multe publicaţii şi experţi în nutriţie din Statele Unite au votat-o drept cea mai bună şi eficientă dietă din ultimii ani.
S-a dovedit că DASH poate reduce nivelul tensiunii arteriale în doar 14 zile, fără a se „umbla” la cantitatea de sare consumată zilnic. A avut eficienţa maximă în cazul persoanelor cu tensiune arterială moderată spre mare, inclusiv în cazul prehipertensivilor. Hipertensivilor, care nu pot, de cele mai multe ori, să renunţe la medicaţie, dieta DASH le-a îmbunătăţit nivelul tensiunii şi a făcut ca tratamentul să fie mai eficient. Când vine vorba despre colesterol, persoanele care au adoptat dieta au avut rezultate bune, mai ales dacă au respectat, în paralel, şi un program de exerciţii fizice. Aceeaşi reţetă funcţionează în cazul persoanelor cu risc de diabet.
Principiile de utilizare a dietei mai înseamnă patru porţii de fructe şi legume, şase porţii de cereale integrale, două porţii de lactate, două porţii de grăsime şi cel mult şase de proteine animale. Porţia înseamnă, în cazul cerealelor, o felie de pâine normală sau jumătate de cană de cereale pentru mic dejun. Pentru fructe şi legume, porţia are ca „punct de reper” mărimea pumnului. De această dimensiune trebuie să fie mărul, portocala sau roşia, spre exemplu. Când vorbim despre carne, o porţie este strict cât dimensiunea palmei, iar porţia de alune sau de seminţe înseamnă câte poţi ţine în pumn. Lactatele au ca punct de reper un iaurt mic. Toate
