Germania şi Franţa au insistat luni ca Grecia şi creditorii privaţi să încheie rapid un acord prin care datoriile statului elen să fie reduse la un nivel sustenabil şi au reafirmat angajamentul pentru un nou program de sprijin menit să evite un default dezordonat al ţării, transmite Reuters.
Miniştrii de Finanţe din zona euro vor decide luni, 23 ianuarie, ce termeni ai restructurării datoriilor elene sunt dispuşi să accepte, ca parte a celui de-al doilea program de salvare a Greciei.
Înaintea reuniunii, ministrul francez de Finanţe, Francois Baroin, a declarat că pare să se contureze un oarecare acord prin care băncile şi fondurile de investiţii să accepte pierderi mari de pe urma deţinerilor de obligaţiuni elene.
Omologul său german, Wolfgang Schaeuble, a avertizat însă că datoriile Greciei trebuie să scadă la "nu mai mult de 120% din PIB" până la sfârşitul acestui deceniu, de la circa 160% în prezent.
Analiştii sunt de părere că datoriile nu vor putea scădea la 120% din PIB prin planul actual.
"Negocierile vor fi dificile, dar vrem ca al doilea program de salvare pentru Grecia să fie implementat în martie, astfel încât să poată fi acordată o nouă tranşă de împrumut", a afirmat Schaeuble într-o conferinţă de presă la Paris, la care au mai participat Baroin şi şefii băncilor centrale din Germania şi Franţa. Grecia trebuie să răscumpere până în martie obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro.
După mai multe runde de discuţii, Grecia şi creditorii privaţi se apropie de un acord prin care deţinătorii de obligaţiuni suverane îşi vor asuma pierderi de 65%-70%, au declarat anterior surse apropiate negociatorilor.
Alte surse au afirmat luni că impasul discuţiilor are legătură cu întrebarea dacă acordul de reducere a datoriilor de peste 350 de miliarde de euro le va aduce la un nivel considerat sustenabil de către guvernele europen
