Croaţia n-ar trebui să primească un cec în alb de la UE, spunea Natasha Srdoc, directoarea think-thank-ului Adriatic Institute for Public Policy, într-un interviu pentru FP România. Corupţia politică şi politizarea justiţiei rămân marile probleme ale ţării. Iar croaţii n-au beneficiat de procesul de aderare.

„Este nevoie de o monitorizare externă constantă şi de presiuni externe şi interne pentru ca în Croaţia să se instituie statul de drept, justiţia independentă şi garantarea drepturilor de proprietate”, susţine Srdoc, una dintre cele mai cunoscute activiste croate anti-corupţie. Ţara cu 4,5 milioane de locuitori are aproape un milion de cazuri nerezolvate de justiţie, iar unele dintre ele trenează de 20 de ani.

În prezent în Austria are loc o anchetă care investighează politicieni austrieci şi croaţi care au importat arme în Croaţia la începutul anilor 1990 şi au sifonat două miliarde de euro către nişte conturi bancare secrete ale băncii Hypo Alpe Adria.

„Nu văd niciun progres politic sau economic în procesul de aderare la UE. Cred că credibilitatea UE însuşi şi procesul de aderare este îndoielnic. Cetăţenii croaţi nu au cules beneficiile statutului de candidat în sensul de construire a unui stat de drept, al unei justiţii independente, a protejării drepturilor de proprietate şi a creării instituţiilor pentru o economie de piaţă funcţională”, afirmă Srdoc. În opinia ei, instrumente precum Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) al UE vor fi necesare ca presiune pentru confiscarea activelor ilicite pe care le deţin actuali şi foşti oficiali guvernamentali şi cei din companiile de stat. Pe de altă parte, structurile de informaţii şi de poliţie postcomuniste ale ţării trebuie reformate, introducând şi o supraveghere independentă a cetăţenilor. Conflictele de interese în care se află oficialii publici trebuie definite clar şi penalizat