UE a aprobat luni un embargo petrolier împotriva Iranului, care vizează 20% din exporturile ţării, dar acesta se va aplica doar începând din vară. Miniştrii de Externe ai UE au fost de acord şi cu sancţionarea băncii centrale iraniene şi asta pentru a forţa Teheranul să se întoarcă la masa negocierilor privind programul său nuclear.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:
Miniştrii europeni de Externe au reuşit în fine luni dimineaţă să treacă peste divergenţele de opinie care durau de mai bine de două săptămâni. Embargoul petrolier va fi aplicat imediat privind noile contracte care ar fi putut fi încheiate cu Iranul, iar cele care sunt în curs de derulare vor fi oprite la 1 iulie.
Discuţiile aprinse din cadrul UE se concentrau în jurul poziţiei Greciei, care este dependentă de petrolul iranian în proporţie de 30%. Grecia dorea să ştie care-i va fi alternativa odată embargoul intrat în vigoare.
De asemenea, Atena şi Teheran au o înţelegere prin care Iranul furnizează petrol Greciei, fără a-i cere garanţii financiare, ceea ce, având în vedere situaţia greacă, este un punct extrem de important.
Alţi producători din Golf vor prelua acum contractele Iranului, iar privind chestiunea specifică a Greciei, europenii au prevăzut noi reuniuni de concertare în primăvară, cel târziu în luna aprilie.
Obiectivul acestui embargo este de a forţa mâna Iranului să se întoarcă la masa negocierilor internaţionale privind programul său nuclear controversat.
Pentru europeni, situaţia pare a fi destul de clară şi anume că Iranul ar putea fi pe cale de a fabrica bomba atomică. Embargoul de faţă are drept scop micşorarea mijloacelor financiare prin care Iranul şi-ar putea dezvolta acest proiect.
UE a îngheţat deja în urmă cu câteva luni bunurile a 443 de companii iraniene şi a 113 persoane şi a oprit investiţiile în sectorul
