PSD a anuntat o dezbatere in Parlamentul European, in 31 ianuarie. Sa se inteleaga clar, nu este o dezbatere in plen, nu are cum sa fie. Iar pana la o rezolutie privind situatia din Romania, ar mai fi multi pasi si multe obstacole procedurale. Haideti sa dam la o parte perdeaua de fum si sa vedem ce si cum se poate face in Parlamentul European, in contextul mutarii in legislativul european a disputei politice interne dintre putere si opozitie.
Am vazut peste weekend un duel al declaratiilor intre Putere si Opozitie referitor la aducerea situatiei Romaniei in Parlamentul European. Cat de preocupati sunt unii de incalcarea democratiei in Romania si cat de revoltati sunt ceilalti ca eurodeputati romani cer sanctiuni impotriva propriei tari.
Sa descifram toate aceste declaratii prin prisma activitatii normale din legislativul european, a procedurilor si a ceea ce e posibil si ce nu sa faca eurodeputatii si Parlamentul European.
Initial ignorare, apoi inflamare
Inainte incep prin a spune care era situatia lunea trecuta, in a patra zi de proteste la Bucuresti. Cum erau ele privite in Parlamentul European? Precum protestele unei tari in care populatia a iesit in strada nemultumita din cauza austeritatii si a guvernului care a impus masurile de austeritate. Proteste similare celor din Grecia (mai putin cu violenta extrema de-acolo), Ungaria, Italia, din ultimele luni.
Apoi presedintele socialist Victor Ponta le-a prezentat eurodeputatilor din grupurile socialist si liberal situatia din Romania si au inceput sa apara declaratii ale unor oameni care aveau in acel moment alte preocupari: Martin Schulz devenea presedinte al PE, iar Hannes Swoboda al grupului socialistilor. Din solidaritate cu partidul din familia sa politica, ambii au avut declaratii: primul recomanda guvernului sa ia protestatarii in serios, cel de-al doil
