Ungaria speră să obţină un nou acord de finanţare de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în valoare de 20 de miliarde de euro, însă negocierile se anunţă dificile în condiţiile în care măsurile luate de executivul de la Budapesta în ultimii doi ani au fost dur criticate de oficialii europeni. Un prim pas făcut de guvernul Ungariei pentru a recâştiga bunăvoinţa acestora a fost abandonarea proiectului de fuziune a băncii centrale cu autoritatea de reglementare a pieţelor financiare, anunţa18tă la sfârşitul săptămânii trecute, potrivit Reuters.
Cu toate acestea, decizii precum naţionalizarea fondurilor private de pensii, creşterea TVA la cel mai mare nivel din Uniunea Europeană sau impunerea unor taxe suplimentare pentru sectorul bancar şi alte ramuri economice cu profituri mari au stârnit valuri de neîncredere pe pieţe şi au avut un impact negativ asupra economiei naţionale, susţin economiştii ungari.
În lipsa sprijinului FMI măsurile de reluare a creşterii economice au eşuat
„Planul guvernului de a stimula economia a eşuat. În parte din pricina climatului internaţional nefavorabil, a crizei din zona euro, dar şi pentru că măsurile au avut un efect advers. Instrumentele folosite pentru a ajuta economia au avut un impact mai mult negativ decât pozitiv”, a declarat pentru gândul Zoltan Torok, şeful departamentului de cercetare din cadrul Raiffeisen Bank Ungaria.
De aceeaşi părere este şi Zoltan Arokszallasi, analist macroeconomic Erste Bank Ungaria. În opinia sa, măsurile guvernului au avut un efect de bumerang. „Credem că nu există nicio altă alternativă reală decât un nou acord de finanţare cu FMI”, după cum a declarat el pentru gândul.
Potrivit unor surse citate de presa locală, printre cerinţele formulate de FMI în cadrul negocierilor de la Budapesta se află amendarea cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, o
