Dintre obiectivele turistice promovate intens de autorităţi, Delta Dunării atrage de 40 de ori mai puţini vizitatori decât staţiunile balneare. Strategia Ministerului Turismului de atragere a turiştilor străini şi autohtoni pune accentul pe „vechea arhitectură, foarte bine păstrată, a comunităţilor rurale", pe România pură a peisajelor nealterate de om din Carpaţi până la Dunăre, pe tradiţia păstrată în biserici şi în diverse meşteşuguri, pe oraşele „desenate" în urmă cu sute de ani. Cel puţin aşa reiese din clipurile de promovare realizate de acest minister, care nu-i cheamă pe turişti în România pentru distracţie, viaţă de noapte sau litoral.
Brandurile scoase în faţă sunt bisericile din Bucovina, tradiţiile în Maramureş, unicitatea Deltei, fortăreţele săseşti, apele termale care se regăsesc cu preponderenţă în judeţele Vâlcea, Bihor, Mehedinţi. În ultima vreme, s-a mai încercat atragerea turiştilor prin construcţia unor pârtii (proiectul „Ski în Carpaţi") şi abia de curând au existat intenţii timide de a promova Bucureştiul prin organizarea unor tururi virtuale.
Totuşi, datele de la Institutul Naţional de Statistică, dar şi cele luate prin intermediul consiliilor judeţene ne-au arătat că cei mai mulţi vizitatori vin în Bucureşti. Abia pe locurile următoare se situează în ordine: staţiunile balneare, Bucovina, Sibiu, zona montană, Maramureş şi, la mare distanţă Delta Dunării. Această statistică a avut la bază numărul de înnoptări în unităţile de cazare pe anul 2010. Am ales această perioadă pentru că are cele mai recente cifre pe un întreg an şi nu câteva luni sau o lună, deoarece unele tipuri de turism sunt sezoniere. Topul destinaţiilor româneşti arată astfel (am exclus Bucureştiul, pentru că aici cei mai mulţi turişti sunt de fapt oameni de afaceri)
1. Staţiunile balneare, cele mai căutate de români
În România există zeci de sta
