Stephanie Papworth (34 de ani) a aflat, când avea numai 12 săptămâni de sarcină, că are cancer la sân. Medicii i-au recomandat să întrerupă sarcina, întrucât nu credeau că fătul ar fi putut supravieţui tratamentului agresiv. Sursa: telegraphandargus.co.uk
Şase luni mai târziu, în noiembrie 2010, după şedinte de chimioterapie, micuţul Gabriel a venit pe lume la Bradford Royal Infirmary, din West Yorkshire (Marii Britanie).
Stephanie Papworth, care mai are doi copii, de 10 şi de 12 ani, a simţit un nodul la sân în timp ce se pregătea să treacă în cel de-al doilea trimestru de sarcină. "Imediat ce l-am simţit mi s-a făcut rău de frică. Am încercat să mi-l scot din minte şi să mă gândesc că era un nodul nepericulos". La câteva zile, femeia s-a prezentat la medicul său care i-a spus că, cel mai probabil nu are de ce să se îngrijoreze, dar i-a recomandat un medic oncolog.
"Mă îndrăgostisem de copilul meu şi eram determinată să-i ofer cea mai bună şansă"
După un consult şi o biopsie, medicul a venit cu un diagnostic devastator: cancer agresiv de gradul trei. "Am fost îngrozită. Nu mă puteam gândi la copilul care creştea în mine şi la ce se va întâmpla cu el. Nu voiam ca bebeluşul meu să trăiască fără mamă".
Imediat după diagnostic, medicii i-au spus că sunt şanse extrem de mici pentru ca fătul să supravieţuiască tratamentului agresiv necesar. "Eu, însă, deja mă îndrăgostisem de copilul meu şi eram determinată să îi ofer cea mai bună şansă de a supravieţui. Însemna că amândoi va trebui să luptăm pentru viaţa noastră", îşi aduce aminte Stephanie Papworth.
La scurt timp, medicii au operat-o şi i-au îndepărtat nodulul. "Am fost îngrijorată cu privire la operaţie, pentru că nu ştiam dacă bebeluşul va supravieţui intervenţiei. După aceea, am acceptat o doză minimă de morfină, pentru a nu-i face lui rău".
Pasu
