România se menţine la mijlocul clasamentului între ţările cele mai deschise către globalizare, în urma vecinilor Ungaria şi Bulgaria, dar în faţa unor ţări precum Japonia sau China, conform indicelui de globalizare calculat de Ernst&Young pentru 2011.
Indicele de globalizare realizat pentru acest raport măsoară performanţa celor mai mari 60 de economii la nivel internaţional, luând în considerare 20 de indicatori care evaluează aspecte-cheie ale integrării transfrontaliere ale activităţilor economice.
Aceşti indicatori se înscriu în cinci categorii, respectiv deschiderea către activităţi de comerţ, mişcările de capital, schimbul de idei şi tehnologii, mobilitatea forţei de muncă şi integrarea culturală. Primele locuri sunt ocupate de Hong Kong, Irlanda şi Singapore, în vreme ce Venezuela, Algeria şi Iran ocupă ultimele trei poziţii. România se află la jumătatea clasamentului, pe locul 32, imediat după Italia şi în faţa Greciei, Turciei, Ucrainei sau Rusiei.
Indicele a fost calculat în urma unui sondaj realizat cu 922 de executivi de top implicaţi în afaceri internaţionale.
Compania de consultanţă arată că deşi procesul de globalizare s-a relansat pe creştere după scăderea înregistrată în ultimii doi ani, tensiunile economice şi sociale ameninţă capacitatea statelor şi guvernelor de a rezista presiunilor protecţioniste.
Totuşi, pieţele emergente sunt cele care au cea mai mare nevoie să continue procesul de globalizare pentru a atrage investiţiile străine.
Ernst & Young a identificat patru provocări majore pentru companii în procesul de globalizare, una dintre acestea fiind reprezentată de dificultăţile dezvoltării pe pieţele emergente.
"În trecut, companiile finanţau investiţiile în pieţele emergente din profiturile semnificative obţinute pe pieţele dezvoltate. Odată cu încetinirea creşterii acestora şi cu nevoia menţinerii c
