Procesul primarului Mazăre figurează încă la Curtea de Apel Bucureşti ca fiind suspendat, aşteptându-se motivarea din partea instanţei constituţionale
Dosarul retrocedărilor nelegale de la Constanţa, cunoscut pe scurt drept „dosarul retrocedărilor", a devenit vrând-nevrând pentru primarul Radu Mazăre (cap de afiş în lista inculpaţilor) un fel de emblemă, retrocedările la rândul lor transformându-se în această ordine de idei în brand-ul edilului de Constanţa. Cu un răspuns transmis de Curtea Constituţională unei agenţii de presă centrale în care se arăta că dosarul retrocedărilor a fost analizat în şedinţele de la sfârşitul lunii decembrie 2011, astfel că ar urma ca acesta să fie trimis înapoi Curţii de Apel Bucureşti pentru ca procesul să se poată relua, instanţa care-l judecă pe Mazăre nu a primit nici la acest moment documentele necesare pentru reluarea cercetării. În aceste condiţii, procesul figurează încă la Curtea de Apel Bucureşti ca fiind suspendat.
La începutul lunii ianuarie 2012, Curtea Constituţională a transmis agenţiei de presă Hotnews un comunicat în care se arăta că dosarul retrocedărilor a fost luat în discuţie în şedinţa din 20 decembrie 2011. Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale au analizat excepţiile de neconstituţionalitate invocate în cauză de avocaţii celor peste 30 de suspecţi. Mai exact, este vorba despre excepţiile de neconstituţionalitate a articolelor 147 Cod penal, 258 alineat 1 Cod penal, articolul 1 alineat 1 litera a din Legea 78/2000, în raport de prevederile articolului 2 alineat 1, art. 8 al.2, art. 36, art. 37, art. 40 al. 3, art. 120, 121 şi 123 din Constituţia României, cu referire la articolele 10 şi 11 din CEDO.
Ce a invocat apărarea
Cu alte cuvinte, avocaţii au susţinut că prevederile din Codul penal care reglementează statutul de „funcţionar public", dar şi cele care incriminează „faptele săvârşi
