Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au respins luni noapte o ofertă de restructurare a datoriei Greciei făcută de sectorul privat. O soluţie a acestei probleme ar trebui totuşi găsită până la sfârşitul lunii. Grecia negociază următoarea tranşă din împrumut.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Negocierile de la sfârşitul săptămânii trecute au fost organizate pentru ca un nou plan de ajutorare a Greciei, în valoare de 130 de miliarde de euro, să fie repede pus pe picioare.
Fără aceşti bani, Grecia se va afla în faliment în luna martie, dar pentru a-i obţine, creditorii trebuie să accepte ştergerea unei părţi a datoriei. Aceştia au indicat că au ajuns la limita la care puteau ajunge privind ştergerea datoriei şi au aruncat problema în braţele UE şi FMI, care au salvat Grecia de la faliment până acum.
Preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, a declarat însă că nimeni nu doreşte ieşirea Greciei din zona euro. Miniştrii de Finanţe au cerut totuşi luni noapte sectorului privat să răscumpere obligaţiunile greceşti la o dobândă sub 4%.
Creditorii au arătat că noile obligaţiuni greceşti ar fi putut avea un termen de 30 de ani şi o dobândă progresivă, care ar fi ajuns la 4% în medie.
Un acord, dacă ar fi fost găsit acum, ar fi dus la ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria greacă, care se ridică la peste 350 de miliarde, adică 160% din PIB-ul ţării. Până în 2020, datoria ar trebui redusă la 120% din PIB.
Problema ar fi trebuit în mod ideal să fie rezolvată, măcar teoretic, până la sfârşitul acestei săptămâni, astfel încât pe 30 ianuarie ea să fie dezbătută de liderii UE la reuniunea lor de la Bruxelles. Eurogrupul cere Greciei şi creditorilor săi să ajungă la un acord cât de repede posibil.
Între timp, Grecia este pe cale să-şi piardă investitorii privaţi în proporţie de 70%, iar şomajul a urcat
