Viorel, un bărbat zdravăn, fiu de ţărani înstăriţi şi el însuşi cap de familie, îmi mărturiseşte îngrijorarea că „tăvălugul“ SMURD va cuprinde şi detaşamentul de pompieri din Budeşti, unde lucrează de mai mulţi ani. Se întreabă, pe bună dreptate, cum va face faţă aşa, fără pregătire, unor situaţii medicale grave. Îl bat încurajator pe umăr şi îi ascund bineînţeles faptul că, deşi elefanţii pot să picteze, rezultatul va fi doar o performanţă de circ şi nicidecum operă de artă. Înţelepciunea a făcut loc încet-încet îngrijorării şi în sufletul meu. Au trecut puţine zile de când mecanismele ce reglează asigurarea asistenţei medicale de urgenţă au trecut în prim-planul vieţii noastre de fiecare zi, în contextul mai larg al unei noi tentative de restructurare a sistemului sanitar românesc. Confruntări t Publicitate elevizate, demisii răsunătoare, manifestări incoerente de toate părţile baricadelor culminează cu lapidări şi bastonade neconvingătoare, în cursul cărora se învălmăşesc strigăte ce evocă SMURD, un nume carismatic ce aminteşte de Abu Ammar, taxe auto, şomaj, corupţie şi câte altele. Se strigă de toate şi pare să se piardă din vedere tocmai esenţialul. De-a lungul ecranelor s-au succedat personaje lustruite, al căror discurs „aerisit“ lasă de înţeles că au coborât din limuzine cu geam fumuriu spre a dezbate cu aplomb viitorul medicinii româneşti. Este cu neputinţă ca sarabanda de mecanisme financiare pe care aceştia le prezintă, sumele uriaşe care se evocă (nu fără evidentă detaşare) să nu-mi aducă în minte nenumăratele spoturi publicitare care cerşesc mila unei populaţii famelice pentru plata unor tratamente costisitoare efectuabile doar în străinătate sau pentru susţinerea unor valoroase clinici autohtone. Pentru ca sfâşierea să fie deplină şi răspunsul financiar mai prompt şi mai consistent, sunt împinşi în prim-plan copiii, exact cum problematic