Începând din 2010, în urma unei propuneri a Academiei Române, data de 15 ianuarie, când întreaga naţiune marchează ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, a devenit, deloc întâmplător, Ziua Naţională a Culturii Române. Iar anul acesta, pentru prima oară, a fost onorată prin manifestări deosebite sub cupola Ateneului, alăturând arta plastică şi muzica în acea ambianţă elegantă care, şi în plan arhitectonic, a contribuit la împlinirea sensului Zilei culturii noastre. În rotondă, lucrările de artă plastică – tablouri şi sculpturi – incluse în lotul ce se va licita în 26 ianuarie prin Artmark (semnate de Max Herman Maxy, Victor Brauner, Constantin Brâncuşi, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba sau Militza Petraşcu), au beneficiat de o prezentare generală a acad. Răzvan Theodorescu, publicul intrând apoi în sală, unde, după alocuţiunile dlor acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei, Kelemen Hunor, ministrul culturii şi patrimoniului naţional, şi Andrei Dimitriu, directorului Filarmonicii „George Enescu“, orchestra a oferit un program amplu şi divers, derulat sub semnul dansului. Dirijorul Horia Andreescu şi-a asumat şi „rolul“ de prezentator al partiturilor respective, găsind tonul ideal, lejer, inteligent-curajos, plin de umor şi vervă, prin care a p Publicitate unctat şi câteva repere privind lucrarea şi autorul său, spre încântarea celor care, poate doar în parte familiarizaţi cu repertoriul simfonic, au ascultat cu reală plăcere opusuri celebre, româneşti sau din marea literatură universală. Asemeni spectatorilor care au făcut ca sala să devină (aproape) plină, m-am bucurat să reascult Rapsodia II de Enescu, Dansuri româneşti de Bartók, uvertura la opereta Liliacul de J. Strauss, Valsul florilor din baletul Spărgătorul de nuci de Ceaikovski şi un alt vals îndrăgit – Valurile Dunării de Ivanovici, trecând apoi în lumea muzicii de inspir