În decembrie 2011 au fost sărbătoriţi 220 de ani de medicină militară în oraşul de la poalele Tâmpei. Organizat de Spitalul Militar, Facultatea de Medicină din localitate şi societăţile de profil, simpozionul a fost nu numai un prilej de prezentare a principalelor rezultate în domeniu, ci şi o modalitate de a recompensa cu diplome şi medalii omagiale medicii care de-a lungul ultimilor 50 de ani au fost implicaţi în activitatea medicală militară din Braşov. Au participat medici cu rang înalt din structurile de conducere ale Ministerul Apărării Naţionale, şefi de spitale militare, oficialităţi locale, cadre didactice de la Facultatea de Medicină din Braşov, conducători de instituţii medicale de stat şi private din oraş, precum şi personalul spitalului (actual şi pensionari). Cel mai vechi document privind existenţa unui spital militar la Braşov datează din 14 august 1773, când Johann Bruss, inspector în construcţii, îşi expune punctul de vedere referitor la solicitarea unui chirurg militar, din 10 iulie 1773, de a fi aprobate modificări la construcţia cazărmii, a Publicitate stfel încât să se poate instala Spitalul Militar. Dar abia în 1791 putem vorbi de existenţa unui adevărat spital, care în al doilea deceniu al veacului următor, se mută în Cazarma Neagră, pe strada Nicolae Bălcescu, practic în clădirea în care astăzi funcţionează Facultatea de Medicină din Braşov. Urmează o perioadă de creştere a importanţei spitalului în viaţa oraşului şi, între 1885 şi 1887, se construieşte un spital modern, pe locul unei grădini publice de la poalele Tâmpei. Deşi rangul Spitalului Militar din Braşov a fost acela de spital de armată, prefectura Braşovului l-a finanţat şi sprijinit. La 1 februarie 1919, unitatea trece sub administraţie românească, în calitate de spital al Diviziei 18, fiind dotat cu 150 de paturi, iar în 1938, regele Carol al II-lea semnează înaltul decret p