Astăzi începe o nouă vizită la Bucureşti a delegaţiei FMI şi a Comisiei Europene, condusă de Jeffrey Franks, aceasta fiind a patra evaluare a acordului de tip preventiv semnat cu România la începutul anului trecut.

Condiţiile impuse de finanţatori în cadrul noului acord sunt mult mai dure decât cele impuse în 2009, chiar dacă România nu a atras niciun ban şi nici nu are de gând, la modul oficial. Provocarea principală pentru economia României este atingerea unui deficit bugetar de 1,9% din PIB.

Facturi mai mari, salarii - după buget

FMI a impus tot felul de reforme, unele agreate de Guvern, precum cele legate de reducerea cheltuielilor. În cazul altora, oficialii noştri au negociat dur, au obţinut derogări şi chiar s-au opus. Cert este că, atât pentru omul de rând, cât şi pentru firme, acordul cu FMI aduce scumpiri. În primul rând în cazul facturilor la încălzire, unde efectele s-au simţit deja în această iarnă, întrucât Guvernul a fost nevoit să elimine subvenţiile de la buget pentru combustibilul achiziţionat de CET-uri.

Urmează însă scumpiri mult mai mari la gaze şi electricitate, pentru că finanţatorii au cerut liberalizarea pieţelor. „Un calendar privind renunţarea la tarifele reglementate la electricitate şi gaze va fi agreat cu FMI şi Comisia Europeană până la finele lunii ianuarie 2012. Acesta va însemna eliminarea completă a preţurilor reglementate la consumatorii noncasnici până la finele anului 2013 şi pentru casnici până la sfârşitul anului 2015", se arată în raportul elaborat de experţii FMI în urma ultimei vizite, cea din octombrie-noiembrie 2011.

Preţul gazelor pentru consumatorii noncasnici a crescut anul trecut cu 18%, iar o nouă majorare, de 5%, a avut loc la 1 ianuarie 2012, tot la cererea FMI, după cum se precizează în raport. Totodată, FMI a recomandat autorităţilor române o creştere moderată a salarii