De unde această grabă a liberalilor de a-şi depune demisiile în alb în condiţiile în care, la nivelul conducerii USL, nu s-a luat încă vreo decizie? Un răspuns poate fi intuit în contextul celor întâmplate săptămâna trecută, când liberalii nu le-au lăsat, practic, social-democraţilor cale de întors: participă la mitingul organizat de PNL sau îşi asumă consecinţele de imagine. Iar Victor Ponta şi ai lui au participat, pentru că ar fi „dat prost" la public ca tocmai partidul de stânga de pe scena politică românească să nu se solidarizeze cu oamenii care-şi strigau în stradă nemulţumirea faţă de Guvernul Boc, faţă de salariile scăzute şi pensiile îngheţate, faţă de taxa auto, etc.
La rândul lor, prin modul în care au jucat „cartea" mitingului, liberalii (şi, prin difuzie, conservatorii, partenerii lor din Alianţa Creştin-Democrată) şi-au asumat rolul de „vioară întâi" în USL. Poziţie pe care vor să şi-o consolideze prin acţiunea demisiilor în alb, lăsând iar PSD fără opţiuni reale. Mai exact, dacă social-democraţii acceptă să-şi depună şi ei mandatul, nimic nu împiedică puterea, din punct de vedere constituţional, să organizeze alegeri parţiale (mesaj transmis şi de preşedintele Senatului, Vasile Blaga). Or, în acest caz, USL ar obţine doar o victorie simbolică, dar ar pierde puţinele pârghii parlamentare pe care le mai are la dispoziţie.
Dacă, în schimb, PSD nu acceptă să urmeze PNL în „aventura" demisiilor, sunt şanse mari ca electoratul să rămână cu impresia că parlamentarii social-democraţi au ţinut mai mult la locurile lor călduţe decât la solicitările din stradă ale românilor nemulţumiţi. Iar liberalii îşi vor putea face campanie spunând „noi am fost dispuşi să mergem până la măsuri radicale, dar...".
Parlamentarii PSD, deloc încântaţi de graba partenerilor
Oficial, majoritatea social-democraţilor din Legislativ spun doar că nu comentează
