Impresionante mărturii lăsate peste timp la Luxor de străvechea civilizaţie egipteană, dar şi Mânăstirea „Sfânta Ecaterina“ de la poalele Muntelui Sinai sunt ilustrate de dna dr. Leontina Mihaela Cotigă la rubrica Albumul cu clipe.

Egiptul, numit de Herodot „darul Nilului“, este patria unei civilizaţii străvechi, fascinante şi misterioase, ale cărui taine au rămas în bună parte ascunse. Călătorii veneau aici să găsească „înţelepciunea egipteană“ pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Solon, Licurg sau Plutarh. „Nu există ţară care să ascundă atâtea minuni“, scria Herodot, în urmă cu 2400 de ani. Astfel, Luxor din Egiptul de sus este fosta Teba a grecilor antici – capitala Egiptului – în timpul Regatului Mijlociu şi Nou. Astăzi, oraşul Luxor este faimos pentru templele sale, precum şi pentru Valea Regilor, aflată în apropiere. Pe malul de est al Nilului se află oraşul modern. Acesta a fost modificat pe parcursul mai multor secole; pilonii săi principali se află în partea nordică, iar în faţa lor este un obelisc (cel de-al doilea a ajuns în Franţa şi a fost ridicat în Place de la Concorde, în 1836). În nordul oraşului se află templele din Karnak cu faimoasa hipostilă, cu 134 de coloane dispuse în 16 rânduri, construită de faraonii Sete I şi Ramses al II-lea. Aici s-a dezvoltat cultul lui Amon, ze Publicitate u al vântului. Mai târziu Amon devine cunoscut sub numele de Amon-Ra, identificat ca zeul soare. Lângă zidul de vest al Tebei este situată faimoasa necropolă. Printre cei înmormântaţi în această vale, numită Valea Regilor, au fost faraoni ai dinastiei a XI-a şi a XVIII-a. Până în prezent s-au descoperit 64 de morminte. Lipit cu spatele de Valea Regilor se află templul reginei Hatshepsut, care a fost sculptat în stâncă. Peninsula Sinai, în formă de triunghi, situată între golfurile Suez şi Aquaba, desparte Egiptul de Peninsula A