Cu ani în urmă, am publicat un mini-serial purtând titlul de mai sus. Ideea era, şi rămâne, că nu este suficient să fii un om deştept. Mai este nevoie şi să nu-i crezi pe toţi ceilalţi proşti. Altfel, te poţi trezi comiţând acte de-o prostie la care prostul “natural” nu are acces. Aroganţa pune sub semnul întrebării deşteptăciunea unui om. Prostia prostului este previzibilă. Prostia deşteptului este imprevizibilă şi poate juca feste dintre cele mai neplăcute.
Om cu doxă, dl Teodor Baconschi dădea – de prea multă vreme spre a nu fi înregistrat ”accidentul de parcurs” de astăzi – semne de gândire mitocană. A simţit nevoia să spargă planul, aşa că s-a aşezat în faţa computerului pentru a cugeta. A făcut-o ”adânc”, amestecând oameni, comportamente şi motive diferite într-o singură oală: “Opţiunea e simplă: reformă, responsabilitate, siguranţă sau regres, populism, domnia bâtei. Alegerea o va face însă România vrednică, România care munceşte, România însetată de viitor, nu mahalaua violentă şi ineptă, încolonată, ca minerii odinioară, în spatele moştenitorilor Securităţii.”
Cu sau fără dl Baconschi la Externe, România are un viitor. Calitatea acelui viitor depinde însă şi de cât vor înţelege oameni ca dl Baconschi din episoade precum cel de azi şi din zilele trecute; oameni care doresc să vorbească în numele viitorului şi al României.
Într-o ţară în care omul uită repede, cred că şi dl Baconschi are un viitor. Dacă va fi neapărat un viitor politic e greu de ştiut în acest moment. Dar, debarasându-se de aroganţă şi de partizanatul ce-i orbeşte, oameni ca dl Baconschi nu pot fi decât un câştig pentru o Românie a viitorului.
Citesc că dl Baconschi a fost “sacrificat”. Copyright 2012 – Catavencii
Nu scăpăm bine de-o mitologie şi iată-ne îmbrăţişând alta. Om cu solidă pregătire teologică, dl Baconschi ştie mai bine decât mulţi alţii că ideea sacri
