Negocierile purtate cu creditorii privaţi pentru reducerea datoriilor Greciei au intrat din nou în impas după ce miniştrii de finanţe din zona euro au refuzat ofertele propuse de bănci, scrie presa internaţională.
Blocajul apare în condiţiile în care termenul limită până la care se poate ajunge la o înţelegere este 30 ianuarie, atunci când urmează să aibă loc summit-ul european la care un subiect important de discuţie va fi noul pachet de împrumuturi acordat Greciei în valoare de 130 mld. euro. Acest pachet depinde însă de o înţelegere cu investitorii privaţi.
Politicienii cer ca randamentul noilor obligaţiuni elene să nu depăşească 3,5%, în timp ce grupul de creditori privaţi ţinteşte către 4%.
Ministrul olandez de finanţe Jan Kees de Jager nu a exclus ca Grecia să fie lăsată să intre într-un default dezordonat, în cazul în care autorităţile elene şi creditorii privaţi nu vor ajunge rapid la un acord de reducere a datoriilor. "Aşa cum ştiţi, nu ne opunem unui eveniment de credit individual. Nu am fost niciodată împotrivă", a spus el.
Oficialii FMI au susţinut la întâlnirea de luni că stabilirea unei dobânzi prea mari ar lăsa Grecia mult prea îndatorată în anii următori, spun surse apropiate discuţiilor.
Dacă randamentul noilor obligaţiuni va depăşi 4%, atunci Germania şi alte economii europene va trebui să scoată din conturi alte 30 de miliarde de euro pentru a face noile obligaţiuni mai atractive în ochii investitorilor din mediul privat.
Situaţia actuală pune însă pe masa discuţiilor două scenarii complicate: acela de a face presiuni asupra investitorilor care au cumpărat obligaţiuni greceşti pentru a înregistra pierderi şi mai mari ori apelarea la o nouă "injecţie" din partea FMI.
Oficialii economiilor din zona euro au stabilit ca Grecia să nu aibă o datorie mai mare de 120% din PIB până în 2020, cu exce
