Declanşarea alegerilor anticipate, care este cerută atât de opoziţie cât şi de protestatarii care au manifestat în ultimele două săptămâni pe străzi, este un proces „greoi şi foarte complicat”, în opinia experţilor în drept, contactaţi de gândul.

Există două căi pentru a declanşa anticipatele, una prevăzută de Constituţie şi alta provocată de un „pact politic” între toate partidele.

1. Demiterea Guvernului şi respingerea de Parlament a doi premieri propuşi de preşedinte, în termen de 60 de zile.

Constituţia prevede că dizolvarea Parlamentului se poate face de către Preşedinte numai în anumite condiţii: el se înţelege cu şefii celor două Camere, cu şefii grupurilor parlamentare şi, numai după ce Parlamentul eşuează de două ori în termen de 60 de zile să ratifice un nou guvern, Preşedintele poate cere dizolvarea Parlamentului. Acest lucru duce la declanşarea alegerilor anticipate.

„Tehnic, acest lucru înseamnă demiterea guvernului, după care s-ar recurge la această procedură, care ar avea succes doar dacă respectă cele două condiţii – două guverne să nu treacă în termen de 60 de zile. Dacă nu trece Guvernul în a 61-a zi, condiţia nu se mai respectă”, a explicat profesorul de sisteme electorale Alexandru Radu, pentru gândul.

2. Demisia în bloc a Parlamentului

Această procedură nu este prevăzută în vreo lege şi nici în Constituţie, însă l-ar forţa pe preşedintele Traian Băsescu să declanşeze alegerile anticipate, pentru că practic nu ar mai exista Parlament.

Dacă toate partidele parlamentare, atât Puterea, cât şi Opoziţia, ajung la o înţelegere politică de a demisiona, atunci procedura s-ar declanşa de la sine.

„Această situaţie nu este trecută în Constituţie, dar nu este nici interzisă de Constituţie. Este o realitate politică. Dacă partidele ajung la un consens, nici nu se mai pune problema constituţionalităţii, pen