În pofida zecilor de milioane de euro cheltuite pe sisteme informatice, întreprinzătorii stau la cozi ore întregi, în stradă, să-şi plătească taxele. Modernizarea statului se dovedeşte o vorbă goală. Firmele au ajuns să angajeze special oameni să stea la cozile ANAF.
Nervi, aglomeraţie, îmbrânceli şi nemulţumire - aceasta era atmosfera ieri dimineaţă din faţa sediului Administraţiei Fiscale a Sectorului 2 unde circa 100 de oameni stăteau la coadă pentru a depune la ghişee documente necesare pentru plata impozitelor şi taxelor către statul român.
"Înainte de revoluţie stăteam la coadă la carne, acum stăm la coadă să plătim taxe", spune Ion P., persoana fizică autorizată, care stătea la coadă la ANAF de jumătate de oră.
În condiţiile în care toate administraţiile fiscale din toată Europa aleargă după bani şi se străduiesc să îmbunătăţească gradul de colectare şi să reducă evaziunea fiscală, în România oamenii trebuie în continuare să stea la coadă ca să depună formularele fiscale şi să plătească taxele.
Astăzi expiră termenul limită la care firmele din România trebuie să depună la sediile administraţiilor fiscale o serie de documente necesare pentru plata impozitelor şi taxelor. Printre aceste documente se numără aşa-numitele formulare 100 ("Declaraţie privind obligaţiile de plată la buget"), 300 ("Decont de taxă pe valoarea adăugată"), 104 ("Declaraţie privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor") sau 094 ("Declaraţie privind cifra de afaceri").
O firmă de dimensiune medie care face afaceri în România este nevoită să depună în fiecare an la ANAF aproximativ 50 de declaraţii.
O bună parte din aceste declaraţii ajung în bazele de date ale ANAF lunar, în timp ce restul documentelor sunt depuse bianual sau anual. Spre exemplu, bilanţul firmelor este depus de două ori pe an în formă fizică la ANAF, datele
