Joaca cu numirea şi destituirea consilierilor guvernamentali la conducerea marilor companii de stat care au afaceri anuale de sute de milioane de euro ridică din nou problema modului lipsit de competenţă şi transparenţă prin care se atribuie funcţiile de CEO la stat, de membri şi preşedinte ai consiliilor de administraţie. Aceasta este explicaţia pentru care România nu are companii puternice locale - suprapolitizarea managementului.
Vinerea trecută, premierul Emil Boc şi-a pus consilierul personal, Andrei-Victor Vevera, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Transelectrica, una dintre cele mai mari companii din portofoliul statului, cu afaceri de peste 600 de milioane de euro. Însă ieri Vevera a demisionat, potrivit unei succinte informări a Guvernului, în care nu s-a specificat motivul.
ZF a scris la începutul acestei săptămâni că, prin numirea lui Vevera în această funcţie, premierul a sfidat orice criteriu de competenţă şi transparenţă pe care le-a invocat în fiecare discurs de până acum pe tema eficientizării companiilor de stat.
"Din păcate, la nivelul companiilor de stat din România nu s-a reuşit o profesionalizare a managementului, nu s-a făcut o detaşare între partea profesională şi partea politică. Peste tot în lume liderii politici numesc oameni în funcţii importante de conducere, dar îi aleg dintr-o listă de cadre de rezervă care, chiar dacă sunt afiliaţi politic, sunt foarte competenţi din punct de vedere profesional", spune analistul economic Aurelian Dochia. El a mai precizat că, totuşi, la numirile politice, oamenii nu sunt puşi la conducerea companiilor de stat pentru a dezvolta o strategie pe care s-o pună în aplicare, ci rămâne o altă echipă "tehnică" de management care asigură ca activitatea companiei să fie stabilă.
"Cred că anul acesta, având în vedere condiţiile destul de incerte din
