Misiunea comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale va începe astăzi a patra evaluare a acordului stand-by preventiv, fiind pentru prima dată după mai bine de doi ani de austeritate când oficialii instituţiilor internaţionale sunt "întâmpinaţi" de români în stradă, în mijlocul protestelor.
Protestele sunt rezultatul unor tensiuni sociale care s-au acumulat în timp şi care mocneau, în condiţiile în care în ultimii doi ani românii a trebuit să înghită "pilule" amare, agreate de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, ce au venit sub forma tăierii salariilor bugetarilor cu 25% sau a majorării TVA cu 5%.
Cu ajutorul măsurilor dure de austeritate şi al rolului de "elev silitor în faţa FMI", România a reuşit în ultimii ani să-şi îmbunătăţească imaginea în ochii investitorilor şi ai agenţiilor de rating. Şi economia a reuşit anul trecut chiar să revină în teritoriul pozitiv după doi ani de recesiune. Însă, avansul statistic al PIB nu a ajuns să fie resimţit de români. Iar aura de stabilitate riscă să se evapore odată cu protestele care par să fie de neoprit.
FMI caracteriza până acum programele cu România ca fiind un succes de natură să readucă încrederea investitorilor în economie şi să mai alunge lipsa de încredere a populaţiei privind viitrul. Însă, românii nu şi-au recăpătat încrederea şi, în plus, sătui de măsurile de austeritate, au ieşit în stradă să-şi ceară drepturile.
"Mergând pe străzile Bucureştiului şi făcând comparaţie cu acum un an, doi în urmă, observ o ameliorare a activităţii economice. În loc să văd magazine care se închid, văd magazine care se deschid. Cred că există sentimentul că am trecut hopul", declara în noiembrie 2011 Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI la emisiunea "După 20 de ani", de la Pro TV.
Rămâne de văzut ce constatări vor face de această dată, p