Update. Florin Flueraş despre împărţirea televiziunilor şi a oamenilor.

Update. Am văzut la tv un Petre Roman fluierat de mulţime. Dar l-am ascultat pentru că omul ştie lucruri, le înţelege mai bine decît mulţi alţii – politica românească a pierdut prin simplul fapt că nu l-a mai recuperat atîta amar de vreme. Omul spune că acolo e o mişcare radicală, e mişcarea celor care nu mai au nimic de pierdut. Da, e şi asta, şi e radicală mai ales în partea liniştită şi în vîrstă a Pieţei şi care e acolo şi acum pe viscol. E mulţimea de oameni care se înghesuie disperat să vocifereze la camerele de luat vederi din faţa TNB.

Practic e singurul politician care explică în mod clar un motor al mişcării: disperare, sărăcie, pierderea oricărei siguranţe. Vorba lui Palahniuk, “numai după ce ai pierdut totul, eşti liber să faci orice”. Acel “Libertate” strigat în piaţă e şi un astfel de strigăt disperat, nu e acelaşi “libertate” din anii 90. Nu e doar strigătul cool al pancartelor din partea tinerească a pieţei. Şi încă ceva: Petre Roman a venit să vadă şi ce s-a întîmplat cu Ocuparea facultăţii de istorie din Universitatea bucureşti, poate vă amintiţi. Nici atunci nu a vorbit prostii, din ce mi-au spus cei de acolo. E un tip care poate înţelege ce e aia un indignat. Respect.

Update. Vroiam sa-l felicit pe Vlad Petri pentru treaba facuta zilele astea. Urmariti-i filmele pe youtube.

Update. N-am manifestat totusi degeaba zilele astea: o urma de recuperare democratica a aparut. Curtea constituţională a decis: alegerile comasate sînt neconstituţionale. In motivare e probabil (va aparea mai tirziu) notata inconsistenta argumentului economic. Ce nu e in motivare: presiunea strazii si presiunea lui Traian Basescu, haha. Presedintele avea nevoie de aceasta supapa. Acum are motive inclusiv sa palmuiasca in public guvernul.

Text iniţial

Catalin Tolontan