- Editorial - nr. 937 / 25 Ianuarie, 2012 "Oricare ar fi (...) religia politica a unui guvern, ea nu-i da drept de-a se servi de nulitati venale, de naturi catilinare, de oameni de nimic pentru a guverna.” (Mihai Eminescu) Sesiunea extraordinara, de luni, a Parlamentului a culminat cu demiterea ministrului de Externe, Teodor Baconschi, aflat la Bruxelles. Motivul il constituie declaratiile jignitoare pe care acesta le-a facut la adresa manifestantilor din strada, pe care i-a comparat, pe blogul sau, cu o "mahala violenta si inepta”. "Sacrificarea” lui Baconschi s-a facut telefonic, vadind o disperare si o graba ale Guvernului demne de cauze mai bune - un fel de praf in ochii prostilor (ca si amanarea cu un an a taxei auto) - fiindca nu caderea capului acestuia cereau si cer romanii iesiti in strada, nici macar cel al blondei certate cu aritmetica, ci demisia in bloc a Guvernului si alegeri anticipate. In disperare de cauza si lipsa de solutii, mai-marii si-au adus aminte, pesemne, ca primul cod de bune maniere a fost scris in Egiptul de prin jurul anului 2400 i.Hr., si ca, macar in ceasul al 12-lea, ar putea sa functioneze in... dialogul cu strada! Desi politetea nu se revarsa dinspre Cotroceni si Palatul Victoria, studiile ii plaseaza pe romani la mijlocul clasamentului celor mai binecrescuti europeni. (Evident, cu multe trepte sub pozitia detinuta in urma cu un secol!) "Influenta dupa 1800 a fost franceza, am copiat manierele si stilul de a se comporta al acestora, insa avem o istorie a bunelor maniere in sensul in care acestea tineau in primul rand de educatia primita acasa, in scoala, la biserica”, arata istoricul Dan Falcan. Ceea ce razbea in Romania secolelor XIX-XX era sentimentul ierarhiilor, fiecare isi stia locul in societate. "Bunele maniere faceau obiectul unei ore de curs la scoala. Astfel, de la cele mai fragede varste, copiii intelegeau ce este poli