Numărul de locuitori, puţin peste 2.500, poate fi considerat singurul criteriu care face din Cârcea o comună. Judecând după infrastructura, dezvoltarea economică a zonei şi proiectele implementate, majoritatea cu fonduri europene, localitatea tinde să se transforme încet-încet într-un minioraş.
Atestat documentar la 9 iunie 1582 sub numele de Crăcioaia, când domnitorul Ţării Româneşti era Mihnea Turcitul, Cârcea are peste 7.500 de ani de istorie, calculând după descoperirile arheologice din perimetrul său. În 2004, satul Cârcea s-a desprins de comuna Coşoveni prin referendum, devenind comună.
De atunci a început şi era modernă a localităţii, care a beneficiat de o continuă dezvoltare. Profitând de distanţa mică faţă de Craiova (7 km), de care o leagă două căi importante de acces, DE 70 Craiova - Bucureşti şi DN Craiova - Caracal - Alexandria - Bucureşti, şi de suprafeţele mari de teren pe care le-a avut la dispoziţie, comuna Cârcea tinde să se transforme într-un minioraş. Locuinţele apărute aici rivalizează cu cele din cartierele rezidenţiale, iar investiţiile private din zonă au făcut din Cârcea una dintre comunele cu cele mai mari venituri la bugetul local din judeţul Dolj.
Localitatea dispune de apă curentă, gaze, străzi asfaltate şi pietruite, iluminat public, iar proiectele de dezvoltare sunt tot mai multe. Unele sunt în derulare, altele aşteaptă finanţarea europeană. „De aceea nu pot spune că suntem o comună bogată, ci una cu un buget mediu, pentru că dorim o dezvoltare permanentă a localităţii şi ne trebuie tot mai mulţi bani pentru investiţii“, a susţinut primarul Valerică Pupăză, cel care a preluat conducerea comunei în 2004.
Au dat agitaţia urbană pe liniştea rurală
Dezvoltarea comunei a dus şi la creşterea populaţiei de aici, în prezent Cârcea înregistrând peste 2.500 de locuitori. Unii au lăsat Craiova pentru a se
