Intr-o perioada in care modelul polonez este cel mai des folosit, Adi Lupsan, director adjunct la Intercapital Invest si recent admin membru in boardul BVB, propune un alt reper: piata romaneasca din perioada interbelica, ce depasea cu usurinta volumele tranzactiilor burselor din Varsovia sau Istanbul.
„Daca as vorbi de o bursa locala cu tranzactii de peste 50 milioane euro pe zi, poate parea SF. Dar sa nu mai dam vina pe stat, pentru ca a avut o contributie majora. Cand s-a infiintat BVB, erau 4.000 de companii listate. Ce am facut noi, brokerii cu ele? Nici macar nu am avut puterea sa clarificam statutul pietelor in acesti ani. Avem active de 3 miliarde euro, 5% din PIB-ul Romaniei, concentrate in SIF-uri si Fondul Proprietatea, in ciuda corectiei de 80% de la maxime. Ce facem noi cu ele? Nimic, le-am primit cadou de la stat, am asteptat sa se listeze, avem asteptari mari dar nu facem nimic sa le promovam sau dezvoltam”, spune brokerul.
In perioada interbelica a Bursei, toate companiile de stat erau listate: Societatea Nationala de Gaz Metan, Societatea Anonomia Romana de Telefoane, Societatea comunala a Tramvaielor Bucuresti, Regia Autonoma de transport Bucuresti sau Banca Nationala a Romaniei.
„Oare Tarom ar mai fi avut astazi o situatie atat de proasta, daca ar fi fost listata acum cativa ani? Sau Posta Romana, sau CFR Calatori? Este normal ca statul sa pastreze controlul, fiind companii strategice, dar ideea este sa listezi un pachet mic, sa ii dai valoare”.
O temere frecventa cu care se confrunta brokerii este dubla listare a Fondului Proprietatea la Varsovia, care ar putea muta lichiditatea.
Insa, in perioada interbelica, mari companii listate la Bucuresti, precum Astra Romana, Steaua Romana sau Concordia erau listate si pe alte mari piete din Europa, dar cea mai mare parte a tranzactiilor erau tot pe piata locala. @N_P
