O femeie cu vârsta între 36 si 45 de ani, cu o experienţă în domeniu între unu şi cinci ani, reprezintă, pe scurt, portretul lobbyistului român, conform unui studiu realizat de Forum for International Communications prin portalul PR Romania, cu sprijinul GfK România.
Mulţi dintre politicieni au refuzat să participe la chestionarul online, deşi au fost asiguraţi ca răspunsurile vor fi confidenţiale si că vor fi prezentate agregat. Atât senatori cât si deputaţi au invocat printre motivele refuzurilor lor "sensibilitatea subiectului", "această profesie nu exista inca in România", "activitatea de lobby nu există deoarece nu este reglementată" sau "exprimarea unei păreri in acest domeniu este nepotrivită, atâta timp cât el nu exista".
Parlamentarii privesc activitatea de lobby ca pe un subiect tabu, din teamă că electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discutii cu reprezentantii ONG-urilor sau companiilor. In viziunea politicienilor, transparenţa intereselor surclasează expertiza in domeniu sau buna pregatire a lobbyiştilor.
Activitatea de lobby nu este deloc nouă in România de aceea realizarea acestui studiu rerprezintă o premieră, intrucât sintetizeaza opiniile managerilor marilor corporatii, ale specialiştilor in comunicare, ale reprezentanţi ai fundatiilor corporatiste, ONG-urilor, precum si din intregul spectru de reprezentanti activi ai clasei politice.
Conform studiului, mai multe categorii de actori sunt implicaţi in activitatea de lobby, iar ONG-urile ocupa primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoara activitate de lobby pentru si in numele unor terţi.
Cele mai multe organizaţii nonguvernamentale implicate in activitaţi de lobby sunt cele active in domeniul serviciilor sociale (27,7%), educaţie (19,1%), libertaţi fundamentale si sănătate (ambele