Toată lumea vorbeşte de “sistem”. Fără să-l caracterizeze, fără să spună cine este, cum funcţionează! Parcă e un OZN. Apare în toate discuţiile, în toate problemele, dar nimeni nu l-a văzut. Toţi susţin că s-au lovit de el, de Sistem, dar, dacă îi întrebi cum a fost, ce s-a întâmplat, se aşterne o tăcere adâncă.
Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a rămas în istorie prin modul în care a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat: “M-a învins Sistemul!”. Destul de ciudat, pentru că a avut toată puterea în mână. Tot ceea ce se poate ca, perfid, Sistemul să-l fi înfăşurat ca un şarpe boa, să-i fi scanat pasiunile şi slăbiciunile.
Ţin minte că imediat după victoria sa în alegeri, chiar în ziua anunţării rezultatelor, ne-am trezit cu Traian Băsescu în redacţie. A făcut un gest de curtoazie faţă de Evenimentul Zilei, singurul ziar care l-a ajutat în campanie. A fost spumos, direct şi fără fiţe: “Uite, pe soţia mea am trezit-o aseară şi i-am spus: Draga mea, te-am făcut First Lady”. Dincolo de glume, glumiţe, poante, Traian Băsescu a spus un lucru care nu îmi iese din cap: “Nu vă promit nimic. Vă promit doar atât. La sfârşitul mandatului meu, nu voi spune: Am fost înfrânt de Sistem”.
Declaraţia mi se pare şi acum memorabilă. Un om antisistem, un om care dorea să se ia de gât cu monstruosul sistem, cu puterea nevăzută! Unii analişti consideră că Traian Băsescu a fost deja înfrânt, rupt în două de Sistem. Eu unul nu cred. Cred că dimpotrivă tot ceea ce se întâmplă acum este o confruntare pe viaţă şi pe moarte cu acest Sistem. Încleştarea continuă!
