Activitatea este, încă, pentru prea mulţi un domeniu tabu, lucru accentuat de lipsa unui cadru legal

ONG-urile ocupă primul loc în activitatea de lobby (38%), urmate de multinaţionale (29%) şi de companiile specializate (4%)

În România, activitatea de lobby reprezintă încă un subiect tabu. Lobby-ul se practică, dar nimeni nu îl legiferează. Nici după şapte proiecte de lege depuse în Parlament, activitatea de lobby nu a fost reglementată la noi în ţară.

Contrar informaţiilor vehiculate în spaţiul public, cum că ar exista doar câteva companii care fac lobby în România, un studiu realizat de PR România şi GfK România arată că mult mai multe categorii de actori sunt implicaţi în activitatea de lobby. ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi.

Activitatea de lobby este, în general, o necunoscută pentru populaţie, având în vedere că 67,5% din opinia publică consultată pentru studiul realizat de PR România şi GfK România nu a putut să asocieze cu nimic termenul de lobby. "Cu toate acestea, 95% consideră că activitatea de lobby este benefică societăţii, iar 88,3% consideră că activitatea de lobby este legală, ceea ce indică o discrepanţă între opinia publică şi opinia unor politicieni sau a mass- media în general", se arată în studiu.

În schimb, atunci când au fost întrebaţi cu privire la ce cred despre practica autohtonă a activităţilor de influenţare a legislaţiei, un procent important de 56,7% au declarat că, în realitate, la noi în ţară nu se face lobby, ci mai degrabă trafic de influenţă sau se oferă mită pentru modificarea legislaţiei, ceea ce arată că populaţia face totuşi diferenţa între cele două activităţi presupus a fi confundate.

Controversa reglementării

În ceea ce