UE ar trebui să considere studiul Băncii Mondiale privind munca la nivel global drept un avertisment prietenos. Documentul arată că tocmai oamenii din statele supraîndatorate muncesc cel mai puţin.

Banca Mondială a început să îşi redirecţioneze semnalele de corecţie către europeni, distanţându-se de clienţii ei tradiţionali, statele din lumea a treia. "Europenii muncesc mai puţin săptămânal, lunar şi anual decât în alte regiuni ale lumii. În lupta concurenţială mondială, acest fapt nu este o premisă de succes", spune un raport recent al instituţiei.

State precum Italia, Spania şi Franţa sunt vizate direct de critica Băncii Mondiale, pentru că sub pretextul reformei, au scurtat timpii alocaţi muncii prin lege. Ţări precum Germania, Polonia sau Cehia sunt date ca exemple positive, pentru că fie timpul de muncă a scăzut, dar a compensat cu productivitatea crescută, fie oamenii muncesc pur şi simplu mai mult în termeni absoluţi.

Ţări cu mari probleme la capitolul datorie suverană–Spania, Grecia, Italia, Portugalia–sunt acuzate de Banca Mondială pentru managementul iresponsabil al resurselor de muncă. Nu numai că oamenii muncesc considerabil mai puţin, dar creditarea pe criterii dubioase şi extinderea facilităţilor sociale au contribuit la dezastrul economic de astăzi. Lipsa competitivităţii este un termen vehiculat din ce în ce mai des drept cauză adevărată a acestei crize. Păcat că termenul este însă vehiculat numai în context teoretic şi nu în practica guvernelor europene.

Cine a rămas şomer în Franţa din 2007 încoace? (Le Monde)

În prezent, un milion de oameni caută de lucru în Franţa. Bilanţul mandatului Sarkozy este dezastruos la capitolul şomaj, ţinând cont de cele două crize din 2007 încoace. Pierderea locului de muncă se pare însă că nu are o regulă unitară în Hexagon.

Cinci ani de guvernare de dreapta marca Sar