Fondul Monetar Internațional nu este cunoscut pentru verbozitate, dar, săptămâna aceasta, a vorbit foarte mult în ceea ce privește criza datoriilor suverane cu care se confruntă zona euro. Christine Lagarde, directorul general al fondului, a îndemnat țările membre uniunii monetare să crească puterea fondului de urgență pentru guvernele aflate în dificultate, oferind și perspectiva unei creșteri a puterii de finanțare a FMI în schimbul acestui sacrificiu.

Miercuri, Lagarde a susținut că, dacă deținătorii privați de obligațiuni suverane grecești nu vor accepta pierderi semnificative în procesul de restructurare a datoriei Greciei, atunci Banca Centrală Europeană va trebui să accepte o reducere a valorii obligațiunilor suverane deținute. „Balanța între participarea sectorului privat și a celui public este întrebarea crucială”, a declarat Lagarde, citată de publicația financiară „Financial Times”.

Rol tehnocratic

FMI insistă că nu dorește să impună o anumită combinație dintre finanțarea publică și cea privată în cazul acestei restructurări. Cu toate că FMI trebuie să aprobe orice nou fond de urgență pentru Grecia la care participă, oficialii fondului au declarat că, din punct de vedere al regulilor de împrumut către țările îndatorate, instituția își asumă un rol în principal tehnocratic și nu de a supraveghea cu atenție până și cele mai mici detalii. Misiunea sa este să arate dimensiunea nevoii de finanțare externe a Greciei și să invite sectorul privat și autoritățile europene să negocieze felul în care aceasta va fi satisfăcută pentru a atinge o rată a datoriei față de produsul intern brut de 120% până în 2020.

FMI a declarat ieri: „Fondul nu are nicio opinie în ceea ce privește contribuția relativă a implicării sectorului privat și a sectorului oficial în atingerea acestei ținte. Conform acestui fapt, FMI nu a cerut BCE să își asu