A început integrator adresându-se ”exclusiv românilor din țară și românilor din străinătate”. Dar n-au trecut două fraze, că Traian Băsescu a început să-și împartă audiența în bucăți: ”Pentru o parte din români s-a creat o ruptură între Preşedinte şi parte din naţiune”.

În fața acestei ”părți din națiune”, înstrăinată de Președinte, a stat preţ de câteva minute guvernul Boc și coaliția de guvernare, cea care a adoptat legi complicate pentru reforma statului și în același timp a ținut piept crizei. La aproximativ minutul 7 al discursului, președintele nu era încă singur. Dar peste câteva rânduri, ireparabilul s-aprodus. Comandantul suprem era la fel de lipsit de sprijin ca în campania electorală din 2009. Nici un partid și nici un politician nu este de încredere, nici măcar cei care, cu două paragrafe mai sus, tocmai au salvat țara de la înapoiere, au modernizat-o și au stabilizat-o economic. ”Nu pot fi credibili spunând că reformează România când ele, partidele, toate partidele, nu s-au putut reforma ele însele”, ne spune Traian Băsescu. Și ca să nu mai fie nici o umbră de îndoială, președintele a punctat că nu conduce nici guvernul, că e guvern de coaliție și în coaliție e UDMR, și, nu conduce nici PDL, cum greșit cred unii. ”Dacă l-aş fi condus eu, partidul ar fi fost mult mai bine condus”, spune el.

Trecînd peste contradicția ridicolă că reformele invocate în prima parte a discursului au fost făcute de politicienii lipsiți de credibilitate și prost conduși din a doua parte, ajungem la final, unde președintele este de-a dreptul izolat. ”Descurajată de criză, descurajată de unele măsuri guvernamentale, descurajată de unele poziții de ale mele”, ”societatea civilă de bună calitate s-a retras în cochilie” și ar fi cazul să revină pentru că altfel locul ei va fi luat de ”mulți neaveniți”.

Cine sunt “neaveniţii” nu e prea clar. Dar cei care au ieș