* el a fost cel care, în închisoare fiind, i-a vorbit prima dată lui Napoleon al III-lea de Unirea Principatelor * prof. univ. dr. Mihai Maxim a explicat că Unirea din 1859 a fost posibilă datorită rivalităţii dintre imperiile de la graniţele noastre
Societăţi secrete, comploturi, lovituri de stat, toate acestea au fost ingredientele captivantei conferinţe susţinute de prof. univ. dr. Ionel Cândea, pe 24 ianuarie, la Muzeul Brăilei, cu prilejul Zilei Unirii.
El a prezentat un episod foarte puţin cunoscut din viaţa marelui om politic IC Brătianu, momentul când acesta a fost acuzat de implicare într-un complot menit să-l asasineze pe Napoleon al III-lea. A fost implicat, practic, fără voia lui în complot. Fusese rugat de un prieten să primească o ladă, fără să ştie că în ladă erau de fapt o tiparniţă, tuş şi hârtie cu care se tipăriseră manifeste împotriva lui Napoleon al III-lea. Când Poliţia franceză a descoperit toate acestea, în casa lui Brătianu de la Paris, l-a arestat, pe 16 iunie 1853 şi l-a acuzat de complot în două procese. De fapt, complotul fusese pus la cale de o societate secretă rezultată din fuziunea altor trei societăţi secrete, "200", "Cordonul sanitar" şi "Societatea şcolilor", cu care Brătianu nu avea nicio legătură. Datorită strălucitului avocat pe care l-a avut, Jules Favre, într-un proces a fost achitat, dar în cel de-al doilea a fost condamnat la trei ani de închisoare şi plata unei amenzi de 500 de franci. Din cauza condiţiilor din închisoare starea sănătăţii sale s-a deteriorat foarte grav şi a fost transferat într-un sanatoriu la lângă Paris, unde regimul de detenţie a fost mult mai uşor. Aproape de finalul perioadei de detenţie, Napoleon al III-lea l-a vizitat şi atunci Brătianu a vorbit pentru prima dată despre posibilitatea ca Ţările Române să se unească, reuşind să-l determine pe Napoleon al III-lea să-l sprijine. La
