Din regiunea Tibetului ne parvin informaţii despre noi manifestaţii şi revolte, precum şi despre represiunile orchestrate de autorităţile chineze. Tibetul a fost teatrul unor mari dezordini şi violenţe, care par să devină ciclice.

Matei Vişniec:

Este greu de spus ce se întâmplă efectiv în Tibet întrucât China, ţara care şi-a deschis frontierele pentru face comerţ cu întreaga planetă, ştie să închidă perfect frontierele informaţiei când vine vorba de revolte sau mişcări de protest. Ce se ştie însă este că, în ultimul timp, cel puţin 16 călugări tibetani şi-au dat foc pentru a protesta faţă de ceea ce ei numesc „ocupaţia chineză”. Provincia Sichuan în special este renumită prin spiritul său rebel: tibetanii din această regiune s-au opus nu numai administraţiei chineze, dar în trecut ei au vrut să fie autonomi şi faţă de autorităţile tibetane de la Lhassa. Agenţia France Presse precizează într-o depeşă că regiunea în care se concentrează în prezent tensiunile este de mărimea Marii Britanii, iar cei 1,5 milioane de tibetani reprezintă trei sferturi din populaţie. Nu este pentru prima dată că tibetanii se plâng de presiunea noilor veniţi, chinezii, care, prin numărul lor, ameninţă să înăbuşe cultura tibetană.

Autorităţile de la Beijing se arată extrem de iritate când călugării tibetani sau alţi credincioşi budişti îşi dau foc, formă de protest extremă şi cu mare impact mediatic. Aceste noi manifestări de revoltă pun în cauză politica practicată de Beijing în privinţa minorităţilor. China doreşte de fapt dizolvarea tuturor particularităţilor regionale în numele dezvoltării economice. În prezent, mănăstirile tibetane au devenit principalele centre de rezistenţă. Pe plan internaţional, numeroase organizaţii de apărare a drepturilor omului denunţă această manieră a autorităţilor de la Beijing de a administra o provincie precum Tibetul fără să încerce s