Tensiunile social-politice din România ultimelor săptămâni au la bază politicile economice deficitare ale Guvernului actual, dar şi probleme structurale. Sursa: CODRIN PRISECARU

În ceea ce priveşte problemele structurale, ele necesită acţiuni pe termen lung, indiferent de partidul care le va aplica sau de ideologie.

În acest sens, principalele probleme sunt structura pieţei muncii din România şi tendinţele demografice defavorabile, susţin specialiştii.

Oamenii cer în stradă pensii, salarii şi burse mai mari, dar şi un acces mai bun la serviciile publice de sănătate şi educaţie.

Toate aceste revendicări au drept unică sursă de rezolvare existenţa unui buget de stat mai generos. Bugetul de stat se bazează însă pe contribuţiile prin taxe şi impozite ale economiei reale, în special ale mediului privat.

Pensiile private depind de contribuţiile sociale

În particular, pensiile şi sănătatea depind direct de contribuţiile sociale pe care le plătesc angajatorul şi angajatul.

Cea mai sustenabilă soluţie de creştere a fondurilor disponibile pentru pensii şi sănătate este lărgirea bazei de impozitare, adică mărirea numărului de angajaţi.

Acest obiectiv depinde însă de mai mulţi factori, de la politicile Guvernului la criza economică mondială şi de la migraţia forţei de muncă până la aspectele socio-psihologice ale relaţiei românilor cu munca.

În coada clasamentelor

Potrivit unor informaţii publicate de INS la finalul anului trecut, numărul salariaţilor activi din România este de aproximativ 4,2 milioane.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost anul trecut de aproximativ 59%, ceea ce înseamnă că aproximativ nouă milioane de persoane au venituri în urma unei munci prestate.

Media în UE este de aproximativ 64%. În Strategia Europa 2020, obiectivul este atingerea unei rate de ocupare de 75%, iar Ro